Teatrul social și sociabil

Teatrul are această frumoasă misiune, de care uită uneori. Aceea de a fi ”social” și ”sociabil”. De a fi integrat și dedicat societății pe care o deservește, și publicului căruia ar trebui să-i dedice măcar o ”felie repertorială”, din variata gamă de opțiuni artistice născute de-a lungul unei stagiuni.
Astăzi am fost cu colegii mei de la Teatrul Evreiesc de Stat la un cămin pentru persoane vârstnice. Fără fast explicit, fără artificii bombastice, fără mize publicitare. Am fost pentru a ne îndeplini această ”datorie”, de a exista pentru oameni. Pentru toți oamenii. Nu pentru un anume public, numit țintă. Nu pentru noi și scopurile noastre profund personale. Nu pentru articole de presă, cronici laudative ori alte tipuri de manifestări încropite din forme, unele uneori fără fond.
E un exercițiu util. Pentru oamenii de teatru. Pentru oamenii de rând. Pentru oamenii care pot dărui altor oameni. O fărâmă de timp. Și o fărâmă de atenție. Nu costă nimic. Dar prețuiește enorm.
E tare bine la teatru. Vă așteptăm și pe voi! 🙂