Din seria ”momente și schițe, transpuse în dialoguri succinte”

Din seria ”momente și schițe, transpuse în dialoguri succinte” [toate petrecute în decurs de șase ore]

1. 𝐶𝑢 𝑚𝑎̆𝑚𝑖𝑐𝑢𝑡̦𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑜𝑡𝑎𝑟𝑒

Ea: Ne duci și pe noi [ea cu tăticuțu] până în Militari [a se citi ”capătul pământului”]?

Eu: Păi și eu mă duc în Militari, la sală, dar voiam să iau metroul.

Mai stau un pic, zic să fiu un copil civilizat. Dar bat totuși niște apropouri.

Eu: Nu înțeleg totuși de ce nu luați metroul. Că e rupere până-n Militari, la ora asta [în plină după-amiază].

Ea: Aaa… ai să vezi tu ce liber e. Că merg eu cu tine. Și cu taică-tu, când mă duce undeva, ajungem imediat. Când se întoarce singur, face o grămadă pe drum.

Eu: Sigur. Tu și cu Moise. El cu apele, tu cu mașinile.

Am făcut cel puțin 90 minute până în Militari. Semn că Moise are totuși relații mai sus-puse decât mămicuța.

2. 𝐶𝑢 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑒𝑛𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎, 𝑙𝑎 𝑠𝑎𝑙𝑎̆

Eu: Am ratat un chef ca să vin azi la sală. Eee.. veeezi? [așteptam să se impresioneze, gen… devotament, sentimente, chestii din astea fine]

Ea: Aaaa.. păi puteai să te duci, că eu sunt aici și săptămâna viitoare.

3. 𝐶𝑢 𝑜 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔𝑎̆ 𝑎𝑐𝑡𝑟𝑖𝑡̦𝑎̆

Eu: Trebuie să-mi fac licența la foto, dar n-am niciun subiect și mai am o lună până să o predau. N-aveți vreo sugestie pentru mine?

Ea: Ba da. Du-te-n cimitir.

Eu: Ce faceeee?

Ea: Da. Noaptea. La Bellu.

Eu: Să fac ce? Analiză comparativă?

4. 𝐶𝑢 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑔 𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟

El: Te-au costat mult facultățile alea pe care le faci?

Eu: Păi… da… că statul finanțează doar una.

El: Se vede. Uite cum umbli, cu blugii rupți.