Prima zi de școală

Dragi copii,

Vă scrie un copil, ca voi. Unul care, respirând atâta septembrie din plămânii anotimpului ce i-a dat viață, retrăiește alături de voi începutul de an școlar. Nu știu cum mai arată școala astăzi. Pentru că am crescut. Iar școala pe care o fac eu nu e cu rechizite și cu zâmbete de învățători răbdători. Nu e cu uniforme ori cu table ce respiră praf de cretă. Nu e cu cerneală și cu echere. Cu plastilină și cu caiete trasate cu linii certe. Dar poate că sunt un copil uitat în timp. Poate că nici școala voastră nu mai arată așa cum o știam eu cândva.

Nu trăim într-o lume perfectă. În școli perfecte. Cu profesori perfecți. Cu colegi perfecți. Cu părinți perfecți. Cu manuale perfecte. Nimic nu e perfect pe lumea asta. Și nici voi nu trebuie să fiți așa. Bucurați-vă de călătorie, dragilor. Bucurați-vă de întâlniri. Bucurați-vă de universurile multe în care veți păși. Bucurați-vă de anii pe care îi aveți. Nu vă cramponați de note. Ori de competiții cu cei din jurul vostru. Nu e despre clasamente, în fapt. Oricât de precare ar fi sistemele în care funcționați și oricât de mare presiunea. Nu picați în capcanele oamenilor mari. Și în cerințele lor de multe ori absurde.

Poate ați auzit de Nils Holgersson. Și de povestea lui. Cea care i-a dat viață spunea că ceea ce rămâne, după ce ai uitat tot ce ai învățat, se cheamă cultură. Veți fi uitat lucruri, bunilor. Dar aveți grijă ce adunați, spre a putea uita. Ca să puteți pune apoi laolaltă.

Știu că aveți emoții. Le am și eu. Pentru că încă îmi amintesc fiecare noapte nedormită de dinaintea fiecărei prime zile a începutului de an școlar. Cu ochii ațințiti către uniformă. Și către ghiozdanul ce abia aștepta să fie purtat către noi și noi aventuri.

Nu vă doresc note mari pe acest nou drum. Ci vă doresc să greșiți cât se poate. Și să vă împiedicați cât se poate. Și să încercați cât se poate. Și să fiți imperfecți, în tot și în toate. Veți crește sănătoși și umani. Vulnerabili și empatici. Răbdători cu voi înșivă și cu cei din jurul vostru.

Călătoriți, dragi copii! Și zâmbiți călătoriei ăsteia minunate, care se cheamă școală! Vă veți aminti de ea o veșnicie!