Începuturi

S-avem un an în care să prețuim acea zi în plus, pe care atât de rar o primim.

S-avem un an în care să contorizăm nu cifre, nu sume, nu entități materiale palpabile. Ci emoții. Senzații. Întâlniri.

S-avem un an în care să-l ascultăm pe celălalt în virtutea adevărului lui, nu a părerilor noastre.

S-avem un an în care unica certitudine pentru care să ne batem cu pumnul în piept să fie permanenta incertitudine pe care trebuie să o acceptăm, în fiecare zi.

S-avem un an în care să ne împăcăm cu noi înșine. Pentru a fi mai buni nu doar pentru propriile deveniri, ci și pentru devenirile celorlalți, care ne tranzitează pasager existențele.

S-avem un an în care să pulsăm câte un tic și câte un tac, din când în când, în cadranele ceasornicelor umane întâmplătoare care ne dau, uneori, ora exactă.

S-avem un an cu iubire manifestată în vorbe și în fapte deopotrivă, în plenitudinea și virtutea acestui sentiment în fața căruia suntem toți niște Guliveri rătăciți printre pitici și printre uriași, deopotrivă.

S-avem un an în care să învățăm, așa cum spunea Schopenhauer, să transformăm lacrimile în cunoaștere.

La mulți ani! Un 2024 luminos și zâmbitor vă doresc!