Dragi copii

Domnilor copii,

Fiecare ultimă zi de vacanță își scrie propriul decalog pentru ceea ce va să vie. Ceva ce se cheamă ”școală”. E un decalog plin de interdicții, pentru că școala presupune seriozitate, sobrietate, responsabilitate.

Domnilor copii, nu vă luați după canoanele celor mari. Școala nu este un talger care trebuie să atârne greu, într-o balanță veșnic dezechilibrată. Școala este locul devenirii voastre. Poate că ați mai auzit asta: nu destinația finală e cea care contează, ci călătoria.

Fiți curioși, pe noile cărări ce vă vor purta înapoi, de multe ori, într-o istorie mult prea îndepărtată spre a mai fi interesantă astăzi, când atâtea altele vă pot capta interesul. Într-o geografie ce se schimbă la fiecare pas. Într-o limbă română plină de reconversii. Într-o matematică ce se abate adeseori de la strictețea unui destin infailibil.

Fiți curioși, nu pentru notele mari pe care, cu o fărâmă de efort, le veți obține, cel mai probabil. Căci aceste note mari sunt doar un intermezzo pentru o viață de adult reușită. Uneori. Alteori, sunt doar un eșafod pentru destinele prinse în capcana formelor fără fond.

A ști, domnilor copii, în lumea oamenilor mari, este echivalent cu libertatea. Iar dacă ceva pe lumea asta vă va fi necesar, aceasta va fi libertatea. Fiecare sămânță de cunoaștere pe care o sădiți acum, voi înșivă, pentru voi înșivă va fi. Pentru nimeni altcineva. Nu mergeți pe mâna părinților, intrând în false competiții. Părinții au competițiile lor, din care nu știu să iasă. Pentru că și ei au fost trimiși acolo, ca și voi, de proprii părinți. Ori de alți adulți, la fel de prinși în această evitare a luptei cu sine, în favoarea unui veșnic concurs cu cei din jur.

Nu fugiți de greșeli. Nu fugiți de necunoaștere. Nu fugiți de imperfecțiune. Greșiți, învățând să vă recunoașteți greșelile. Fără teamă. Fiți neștiutori, dar căutați să întrebați mereu. Fără teamă. Fiți așa cum puteți fi, unici și repetabili. Fără teamă.

Lumea oamenilor mari e o capcană, o iluzie sau o bucurie. O veți descifra voi înșivă, așa cum vă va fi la îndemână. Iar școala vă va deveni hartă, în acest labirint pe care noi, adulții, ne tot chinuim să-l decodificăm în fel și chip. Desigur, nu ne iese întotdeauna, dar ne străduim. Căci și în lumea oamenilor mari tot călătoria e cea care contează. Destinația finală e doar o virgulă, niciodată un punct.

Bucurați-vă de călătorie, domnilor copii, în zborul vostru pe meridianele acestui uriaș univers!