Teatrul este un gând

Teatrul este un gând. O respirație. O picătură de acuarelă aruncată în monotonia lipsei noastre de culoare. O poartă către nimic și către orice. Teatrul este. Și e de ajuns.
Final de spectacol. Un prim final al unei prime reprezentații. Rămâne forma sculptată în gând. Iar gândul rămâne în noi.