Stimate Univers

Stimate Univers,

Noi, humanoizii pe care cu atâta generozitate îi găzduiești de atâta amar de vreme, îți mulțumim cu reală condescendență pentru splendidele lecții pe care ni le-ai dat

1) De când durează povestea asta, ne-am certat toți cu toți; n-am ratat nimic. Ar fi și păcat. La cât ne auto-abuzăm, în viața de zi cu zi, nu apucăm să ”prestăm” atâta interacțiune negativă chiar cu tot mapamondul. Acum ne urâm cu onestitate.

2) Ne-am dat seama că ”mens sana in corpore sano” e o treabă serioasă. Eu, cel puțin, am deja două dungi orizontale pe burtă. Mai trag una verticală și se cheamă că am pătrățele.

3) Apa e esența vieții. Cred că am depășit 100 de litri de băut. În nu foarte multe zile. M-am esențializat complet.

4) Școala online e apogeul învățământului. Am descoperit paralelismul educațional. Profesorul predă pe o platformă, studentul face mișto, în timp real, pe alta. Fără delay.

5) Imaginația noastră era extrem de blocată în niște conținuturi virtuale. Noul model de coabitare cu tine, prea distinse Univers, ne-a făcut să ne extindem limitele creative până la a avea dialoguri cu orice entitate, informă, diformă, însuflețită ori neînsuflețită. Am transcedentalizat comunicarea până în cele mai înalte sfere.

Așa că vezi tu, dragă Universule, noi ne-am cam dat seama care-i treaba, unde-s bubele și cât suntem de defecți. Poți să ne lași în libertate, până nu ne defectăm de tot.

Semnat,

Omenirea cu creierii pandemizați

P.S. Mulțumim anticipat!