Puterea lucrurilor mărunte

Cred în puterea lucrurilor mărunte. Și a cuvintelor ”risipite” fără vreo ocazie specială. A ”mulțumesc”-ului de zi cu zi. Și a ”te iubesc”-ului cotidian. Și a ”te rog”-ului presărat ici-colo. Cred în fărâmele de prietenie născute din fărâme de întâlniri.
Viețuim, fără să conștientizăm, în acest univers teatral, într-o imensă bulă de festivism. Tapetată cu vorbe pompoase și elogii grandioase. Cu pumni bătuți în piept cu asiduitate. Și cu discursuri emfatice. Pentru că este o perioadă festivalieră. Și pentru că așa ne învață regulile de PR. Și pentru că există ceea ce numim marketing, și produs, și consum, și câte alte noțiuni pe care le înțelegem sau nu prea, dar pe care este obligatoriu să le invocăm la fiecare pas pe care îl facem.
Am fost astăzi, alături de trei dintre colegii mei actori, la Căminul ”Moses Rosen”. Pentru un eveniment organizat tot în cadrul festivalului. Ne-au așteptat cu o nerăbdare aproape infantilă. Așa cum o fac de fiecare dată. Și cu un mic dar (cel din fotografie). Ne-au făcut și i-am făcut fericiți. Fără fast. Simplu. Cu drag.
Mulțumim!