melancolie

Pe drumul ce azi pare straniu, ciudat
Pe drumul pe care tot iubim ne-mpăcat
Alți ochi, alte măști, alte guri ce zâmbesc
Alți îngeri căzuți, alți oameni ce-orbesc
Rațiunea și firea, și gândul lucid
Și-amintirile multe care tot mai desfid
Iubirea ce astăzi pare iar greu de dus
Amarul că toate sunt venite de sus

Tic-tac tremurat, în noaptea prea lungă
Adună-te-n versuri și lasă să plângă,
Cu-aceeași cadență ce norii adună,
O inimă tristă, la ceas de furtună.